Nisa, Monaco Monte Carlo
Nisa, Monaco Monte Carlo
Previous Next
+ Comments 0 Added 2009-11-10 22:59:52

29 august, 2001

A doua zi in Nisa, dimineata, am mers la o spalatorie automata de rufe, cu fise, unde ne-am spalat hainele care se murdarisera pana acum. Cat s-au spalat hainele am luat ceva mancare din supermarket, am mancat ceva si ne-am hotarat (destul de ad-hoc) sa mergem pana in Monaco, fiindca am aflat ca se fac doar 20 de minute cu trenul. Nu stiam daca Monte Carlo este in statele Schengen, deci nu stiam daca e buna viza noastra, dar era putin probabil sa ne intrebe cineva ceva. Asa ca ne-am urcat in tren si am coborat bine-mersi in Monaco, nici macar bilete de tren nu ne-a cerut nimeni, d'apai viza sau altceva.

Cand am ajuns in gara in Monaco, spre iesire am coborat vreo 5 etaje cu scari rulante - ne si intrebam daca astia si-au pus gara in pomi, sau de ce coboram atat; dupa care am luat si un lift - tot spre iesire, care, surpriza, urca cateva etaje - tot vreo 5 am banuit noi... Cand am iesit intr-un tarziu la suprafata, nu mi-a venit sa cred cum putea sa arate orasul ala! Parca era un orasel intr-un parc de distractii, noi eram pe la jumatatea orasului, jumatayea pe verticala! Sub noi, pana la mare, erau numai case in terase, vreo 5 sosele la inaltimi diferite care din cand in cand mai treceau pe cate un pod unaeste alta, sau intrau in cate in tunel in peretele de piatra - unele serpuiau urcand sau coborand diverse dealuri, era o senzatie foarte faina, nu stiu daca se simte aceeasi senzatie si in poze, sper ca da. Urmand indicaoarele am plecat spre 'gradina exotica' - eram curiosi ce poate fi mai exotic decat orasul in sine, care era plin de palmieri, hpteluri si case in terase, pe stanca, fantani arteziene si mici cascade. Desi spre gradina exotica erau doar 500 de metri pe indicator, cred ca era vorba de distanta pe harta, fiindca cred ca am mers inca 500 de metri pe verticala, urcand spre ea! Era interrsant si pe strada, in intersectii, care dupa ce ca erau in curba, mai erau si in panta, trebuia sa te uiti atat in stanga si in dreapta, cat si sus si jos, sa vezi daca nu vine vreo masina... Din loc in lom mai etau si lifturi, cu ajutorul carora ori treceai strada, ori urcai sau coborai catre o strada de la alt nivel.

Dupa ce am ajuns in sfarsit sus, am aflat ca pentru biletele de intrare nu primeau cardul nostru - desi in unele locuri din Franta ni l-au primit, asa ca trebuia sa coboram inapio, sa cautam un ATM de la care sa scoatem bani. Cum eu carasem si rucsacul, si ma si dureau piciparele ingrozitor, s-a dus doar Adina. Am intrat in 'gradina exotica', care includea si o vizita in pestera, si muzru de antropologie. Am aflat si ce era mai exotic dect palmierii din oras - era o adevarata gradina botanica de cactusi, aveau sute de feluri de cactui din toate colturile lumii, multi dintre ei erau infloriti, unii erau de cativa metri, altii doar de cativa centimetri. Totul era superb amenajat, cu mici cascade si lacuri cu nuferi si tot felul de pesti si pestisori in toate culorile. Gradina fiind pe varful unei stanci, deasupra orasului, din cand in cand se deschidea cate o vedere spre oras, si spre mare, care era de-a dreptul superba. Jos de tot pe mal se vedeau yahturi parcare, pe mare erau tot fe;ul de barci si vaporase, unele stateau, altele mergeau. Se vedeau (de sus) si niste elicoptere care zburau pe malul marii, soselele cu masini, poduri, tunele. Printre ele erau tot fell de case, vile cu piscine, hoteluri. Aproape toate acoperisurile erau folosite la ceva - unele erau gradini, altele erau terenuri de tenis, piscine, sau pur si simplu terase cu mese si umbrelute, sezlonguri, palmieri sau diverse tufe. Dupa ce ca este asa de mica tara lor, mai au si o buna bucata de munte in ea, cred si eu ca au folosit terenul atat de intensiv, facand cat mai multe nivele, terase si spatii subterane. Oricum se vede ca au si foarte multi bani - ca tara, fiindca totul, incepand de la arhitectura cladirilor, pana la florile de pe marginea drumului, era cat se poate de bine facut, ingrijit, curat si frumos.

Dupa ce am vizitat gradina, am coborat si in pestera, care era foarte frumoasa, destul de mare, si bine pastrata. Ca in orice pestera, bineinteles ca ghidul ne-a aratat ca nu stiu ce stalagmita are forma de nu stiu ce sfant, si ca nu stiu ce piatra este de fapt in forma de fecioara Maria cu pruncul - nu stiu de ce se chinuie sa gaseasca chestii d'astea, dar am auzit ca orice pestera are in ea o piatra care seamana cu vreun personaj biblic - ma rog, are si ghidul ce sa povesteasca... Dupa ce in pestera era bine si racoare, am si urcat sute de trepte pana afara, unde dupa ce ca abia mai gafaiam, mai erau si 35 de grade, cu 15 mai muly decat in pestera. Am zacut pe o terasa vreo 10 minute, dupa care am plecat spre muzeul de antropologie, unde insa am stat destul de putin, fiindca eram morti de oboseala si de foame. Am coborat in oras, si a trebuit sa gasim un restaurant care sa aiba si mancare, fiindca majoritatea nu serveau mancare intre 3 si 7 dupamasa (era aproximativ ora 6). Am gasit insa un fel de pizzerie-restaurant unde am mancat. Desi am platit cu franci francezi, am primit rest 10 franci de Monaco, care seamana foarte mult cu cei francezi, nu ne-am dat seama ca sunt altfel decat cand ni i-a refuzat cineva in Franta, asa ca avem si o moneda amintire...